De ce mi-e ciuda pe Bucuresti?

N-am mai scris demult, asa ca acum folosesc momentul pentru a-mi varsa naduful pe o realitate din jurul meu care ma frustreaza!

Contrar parerii larg afirmate, Bucurestiul este un oras frumos. Are si partile lui urate, iritante, gropile de imagine, puroaiele metafizice si cariile transcendente, dar in mare este un oras frumos. In dreptul sau. Daca stii sa cauti ceea ce trebuie, vei obtine. Cu toate incercarile de a distruge spiritul sau, de a distruge colturile de trecut ce inca se agata de viata cu disperare, inca mai exista un dram de speranta ca si copiii nostri vor vedea un oras frumos in realitate si nu doar in poze.

Imi aduc aminte de plimbarile mele pe micile stradute din jurul marilor bulevarde Dacia, Calea Victoriei etc., pe unde timpul parca s-a oprit si te astepti ca vreun gentleman cu joben si baston sa-ti iasa in cale. Acolo, istoria se respira. Imi plac acele zone si ma plimb cu placere pe acolo. Nu-mi place centrul vechi, zona organizata, sufocata, imbibata cu localuri si alte stabilimente ce iau din frumusetea locului si ineaca intr-un balcanism artificial locul. Dar nu despre aceasta doream sa discut in acest post. :D

Am mai facut plimbari prin centru, calatorind de la Unirii in sus pana aproape de Victoriei, inspre Dacia sau inspre Cotroceni. E frumos, si daca timpul permite, ar fi o experienta de incercat macar odata in viata. Ai posibilitatea de a privi locuri frumoase, de a admira (ce a mai ramas)  patrimoniul cultural si in cele din urma a conversa cu tine insuti, a pune la punct unele dileme cel mai usor de inteles la pas. 

Da, totul e bine pana in acest moment. Frustrarea mea? Bucuresti este un oras care te oboseste. Daca vei face ceea ce am mentionat mai sus, vei observa o lipsa mare. Coborand sau urcand pe marile bulevarde, sau intrand pe stradute, cu greu gasesti un loc unde sa-ti tragi rasuflarea, sa te asezi pe o banca si sa privesti lumea din jurul tau. Da, avem Cisimgiul, Herastraul, Carol, Izvorul si alte parcuri frumoase. Dar daca nu sunt langa tine? Cu siguranta ca n-ar fi inspirat sa pui banci pe Bratianu, dar intr-o zona mai apropiata si frumos semnalizata, ar fi de dorit crearea unor "oaze" pentru calatorul obosit. 

Oare cer prea mult? De ce trebuie sa ai atat de putine optiuni si limitate cand ai putea transforma acest oras intr-un loc pe care ai vrea sa-l vizitezi si nu sa ajungi aici ca trebuie, si sa te bucuri ca ai vazut ce ai avut de vazut si cu bucurie sa te sui in tren ca sa pleci in alta parte. Visez prea mult sa vad acest oras transformat intr-un loc unde oamenii vor cauta linistea si o vor gasi, vor cauta cunoasterea si o vor gasi, vor cauta relaxarea si o vor gasi? Sa nu ne bazam pe malluri si alte mijloace artificiale de indus placere. Avem o lume, pe care o mutilam, de care ne putem bucura. Interactiunea cu ea ne-ar face bine. Poate am invata si noi din binele ce era in sufletul inaintasilor nostri. Ca prea mult ne inghite zilele astea artificialul rasuflarea.