Spoiler: pentru ca la altii se poate si la noi nu.
Nu stiu altii cum sunt, dar cand ma gandesc la Aradul meu natal, ma gandesc la un oras frumos, cu un trecut demn sa umple o carte cu mii de pagini, cu oameni frumosi si dedicati care au luptat pentru mai bine. Si au lasat in urma lor o mostenire trainica in acest oras frumos. Si nu numai. Tot ce cade sub incidenta geografica a numelui Arad este de asemenea impregnat de acest virus al frumosului.
Si imi place Aradului si dupa aproape 7 ani inca ma minunez cand ma plimb pe strazile lui si dau de cladirile astea de poveste care au atat istorie in ele ca ar vorbi zile in sir de-ar fi cine sa le asculte. Nobili, politicieni, carturari, clerici, profesori, inventatori, artisti, negustori, oameni, aradeni. Si, Dumnezeu stie, cat mi-ar placea sa revad peste tot stralucire si nu ruina. Placute unde sa stea scris "Aici a locuit un mare om" si nu "Atentie, cade tencuiala."
Stiu, stiu, nu-mi sariti in cap, e mult mai complicat decat atat. Daca ar fi atat de usor, s-ar fi facut. Si s-a facut in ultimii ani, nu pot ascunde asta. De fiecare data cand ma intorc de la facultate si ma plimb prin Arad, mai vad o cladire care arata frumos din nou. Si ma bucur putin. Doar ca...as vrea totul, asta mi-e firea.
Am fost si io turist in tara mea destula vreme si am vazut o multime de locuri frumoase, locuri in chinurile facerii si locuri paraginite. Eu inca cred ca Aradul este la limita dintre primele doua. Recent am fost in vacanta in orasul muresean Sovata, avand ca intentie sa ajung in cele mai importante locuri din zona Sighisoara si Targu Mures.
Am fost uimit. Am fost uimit si de Sovata care reuseste sa isi dezvolte potentialul pe zi ce trece. De asemenea Tg. Muresul este un oras efervescent, doldora de locuri frumoase si in care s-a putut. Centrul arata imbietor si merita vizitat cel putin odata in viata. De Sighisoara nu mai zic nimic. S-au spus atatea incat nu are rost. Dar tot recunosc frumusetea istoriei daltuite in piatra si care pur si simplu se emana in acel loc. E superb.
Si intrebarea ce apare mereu e "Aradul n-ar putea fi la fel?" Cum sa nu! Putine orase au atatea obiective cum avem noi. Prima scoala de invatatori din Romania, un teatru vechi de doua secole, biserici sobre, palate zvelte, turnul de apa, o cetate...a altora si as putea continua. In afara? In judetul nostru sunt cel putin 40 de castele, conace si case nobiliare, unele in paragina, altele case de nebuni si putine folosite in scopuri educativ-culturale. Stam pe o comoara pur si simplu. Trebuie sa stim ce sa facem cu ea. Altfel timpul ne-o va fura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu