Scrisul te ajută să te metamorfozezi, să descoperi că poți deveni cu totul altcineva. De exemplu, luna asta am să umblu cu multe surprize în traistă. Un fel de Andrea Marin, dar un italian pentru că la ei numele ăsta este la modă și printre domni și domnișori.
Revenind însă, la lucrurile importante, Luna Labirintului de Lut nu s-a încheiat, nici n-a început, ci trăiește într-o ambiguitate tipică mie. Când crezi că nu există își ițește capul de sub tufa de Veneția!
Se apropie data simbolică, ziua de 29 februarie, sperând să fie una de bun augur. Pentru unii (sper eu) va fi. Asta pentru că în ziua de dinainte, am să postez online o povestire scurtă cu August și Lea, continuarea oficială a cărții.
Yuhuu, imaginați-vă confetti, artificii și alte lucruri sărbătoricești. Da, lucrez la o astfel de povestire scurtă care se va desfășura în timp real, așa că o puteți citi în pas cu evoluția ei. Desfășurarea va fi puțin diferită, evident, dar restul va fi la fel. Cel puțin în parte. Dar nu spun mai mult, că noah, surpriză!
Țin să menționez că aceasta va fi o versiune un pic neșlefuită. Lucrez la foc continuu și până la acea dată nu am timp să o ordonez după voia inimii. Dar după ce sărbătoarea se va încheia și voi putea să-mi trag sufletul în sfârșit, am să o înțonțolesc în haine mai acătării. Aveți puțintică răbdare, dragi cititori!
Ah, și la final s-ar putea să fie atașat încă ceva și mai interesant, dar... nu pot spune mai mult că... știți voi... surpriză...
Să ne citim cu bine și bucurați-vă de zile bune!
sursa foto: https://unsplash.com/photos/white-printer-paper-on-brown-surface-uP4jLndMWnY
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu