Pe când stăteam în București aveam un ritual pe care-l așteptam cu înfrigurare. Din timp în timp, mă urcam în metrou până la stația Aviatorilor. Ieșit la suprafață o luam frumușel de-a lungul bulevardului până ajungeam la o cotitură și treceam pe bulevardul Mircea Eliade, șerpuind pe lângă lacul Floreasca. Țineam drumul, urcând până la o intersecție. Acolo traversam, intrând într-o zonă pitorească, cu case mici până la o străduță, anonimă în catalogul bucureștean, dar importantă pentru că găzduia o oază specială. Acolo găseam Books Express.
Prima întâlnire s-a petrecut în zodia coincidențelor, deși acestea nu sunt agreate de oricine. Aș putea spune că era inevitabil, mai ales pentru mine cel care mereu era în căutare de noi surse din care să-și poată cumpăra cărți. De această dată, nu pasiunea m-a împins pe internet, ci nevoia. Îmi trebuia o carte în limba engleză care nu se găsea nici în librării, nici în anticariate. Dar titlul se găsea pe site-ul Books Express.
Nu a fost dragoste la prima vedere, recunosc. Pe atunci eram încă tributar anticariatelor cu reduceri formidabile și nici nu-mi formasem interesul pentru cărțile puse la dispoziție de aceștia. Cu timpul însă, am revenit. Oferta era prea tentantă, prea cuprinzătoare. Parafrazând faimoasa vorbă, toate drumurile duceau la Books Express. Și eu eram un călător împătimit.
De la o vreme așteptam cu nerăbdare pachetul pe care deja îl știam după port. O cutie mare, uneori sigilată într-o pungă. O deschideam cu atenție și mai întâi salutam cărțile pe care le-am chemat în bibliotecă. Urmau bonusurile, întotdeauna apreciate. Un sticker, un plic maroniu în care găseam o carte poștală cu un citat scris de mână, un semn de carte. Într-o vreme s-au strâns grămadă, dar mai apoi le-am pierdut. Ironia stă în faptul că mă gândeam că nu era o pierdere atât de mare pentru că le voi completa în viitor. Dar cine știe ce spune viitorul...
Ca mai toate lucrurile pandemia a schimbat relația și cu Books Express. Nu mai comandam atât de mult ca pe vremea când puteam ajunge pe jos la sediul lor. Vremurile erau nesigure, a urmat o perioadă de post livresc, dar în acest an îmi imaginam o renaștere. Am ajuns să mă plimb din nou pe site cu mai multă încredere și bucurie.
Atât de recent am primit un colet, fără să știu că e ultimul. Cam așa stă treaba cu lucrurile frumoase. Se termină brusc, pe neașteptate, lăsând un gol în stomac în clipa în care afli deznodământul. Un fir tăiat. O dovadă a faptului că timpul trece, împingându-te înainte, mai sărac cu un loc în care puteai să respiri fericire.
Books Express nu a fost doar despre cărți, așa cum orice pasionat recunoaște în dreptul său. Și asta se aplică la modul general. E un simbol, o poartă deschisă, o anticipare repetată a bucuriei din Ajunul Crăciunului când despachetai cadourile dorite. Și probabil mai mult decât exprimă aceste gânduri.
Tot ce începe, are și o zi a închiderii, chiar dacă ne-ar plăcea să prelungim visul. Important e ce rămâne în urmă. Mă gândeam să pun ca imagine a postării o fotografie cu toate cărțile cumpărate. Mi-ar fi luat prea mult timp și ar fi trebuit să răscolesc toată biblioteca pentru a o pune la cale. E un alt fel de a spune cât de folositoare a fost această întâlnire a cititorului cu librarul loial și aprovizionat. Mai arată și faptul că deși un capitol se închide, nu o face pentru totdeauna. E doar la revedere, pentru că am să revăd mereu o moștenire cuprinzătoare în rafturile bibliotecii mele.
Și pentru asta, mulțumesc, Books Express.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu