pfff...
Sute de ani de arhitectură, operele celor mai buni arhitecți romîni care și-au încercat calitățile creative pe marile bulevarde sau străduțele lăturalnice și noi ne oprim la matahala aia obeză pentru care s-a distrus un cartier întreg de patrimoniu arhitectural, au fost evacuați zeci de mii de oameni ale căror vieți au fost date peste cap. Dar lasă bre, că iese mișto selfiu cu Casa.
Nu mai zic nimic că am zis de multe ori. Totuși ideea asta e frustrantă. Bucureștiul e un oraș frumos (încă) în centrul istoric și deține multe clădiri cu zeci de povești fascinante. Și dacă are nevoie de o clădire fanion care să-l reprezinte, nu înțeleg de ce toată lumea se aruncă în brațele uneia dintre cele mai mari realizări a epocii comuniste, ridicate prin oprimare, violență și care zgîrie ochii. Așa că, în calitatea mea de băgător în seamă și Mărie a mea peste acest blog vreau doar să arat niște alternative.
De ce nu Arcul de triumf simbol al victoriilor militare romînești și al reîntregirii naționale?
De ce nu Atheneul romîn, simbol al muzicii culte, a marilor compozitori romîni și un loc recunoscut la nivel internațional?
De ce nu Foișorul de foc, o amintire al unui oraș cochet, cu un iz provincial, dar deschis la noile curente ale epocii?
De ce nu Hanul lui Manuc simbol al ospitalității trîmbițate de romînași, și o amintire a începuturilor capitalei?
Dacă ne-am gîndi la un monument ecleziastic, Biserica Curtea veche vine de departe din trecut și cuprinde simțul artistic muntenesc
De ce nu Palatul CEC o amintire a primei epoci de dezvoltare a orașului?
Mă opresc aici, deși puteam da mai multe exemple. Ideea e simplă: Bucureștiul e un oraș complex, divers și plin de simboluri ușor de recunoscut. Alegeți altul și defilați cu el. Dar nu măgăoaie comuniste. Por favor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu