Astăzi este o aniversare specială pentru mine. Nu am să merg la fentă cu un start fals, vă zic de la început, că se vede și-n fotografie.
Dacă o luăm cu începutul, de mic mi-a plăcut să fac fotografii. Și încă dinainte de adolescență am avut în mână un aparat de fotografiat care să-mi satisfacă dorința după cadre bune. Nu zic că de la început am fost priceput (sau că acum sunt), dar era o pasiune și o încântare a ochiului.
Când am mers la liceu am avut primul telefon mobil cu cameră, pe care l-am folosit să fotografiez clădiri din Arad. Apoi, în 2011 am primit primul aparat foto cu patină aproape profesionistă. M-am slujit de el bine, în primii ani de Capitală până în 2013. Da, acum zece ani, chiar pe 14 februarie 2013, am primit al doilea aparat foto, mai bun, care este și astăzi în uz.
A devenit un accesoriu de nelipsit. Îl purtam cu mine de fiecare dată când ieșeam în oraș, cu gândul că cine știe dacă nu m-apucă și vreau să fotografiez vreun cadru care-mi iese în cale. Și astăzi fac la fel. Oricând plec undeva, îl așez în rucsac și dacă timpul o cere, iese la iveală ca o armă legendară.
Mi-a plăcut de el și încă îmi place, chiar dacă a îmbătrânit. De fapt, nu-i faptul că a îmbătrânit, ci că a fost rănit în luptă. De când am plecat din București a intrat pe un drum al uzurii, pe care l-am ajutat și eu din nefericire. L-am scăpat pe jos de vreo două ori, cu un efect destul de permanent. Dar să știți că, oricât de lovită îi e carapacea exterioară, în interior e la fel de eficient și face fotografii la fel de bune.
Mi-e greu să mă despart de el, mai ales când știu când încă merge, și merge bine. Dacă ar fi unul nou, ar rămâne un fel de competiție între ele. Și știu că probabil că în curând o să vină momentul în care probabil se va defecta cu totul, dar aș vrea ca până atunci să profit la maxim de el.
Nu prea mai am multe de spus, sincer am ajuns la limita cuvintelor. Nu prea știu ce pot spune mai mult despre un aparat foto, în afară de faptul că e încă bun, și sper să-l mai folosesc, chiar dacă nu va mai prinde aniversarea de 15 ani. Atunci o să stea într-o vitrină, ca exponat de mare valoare.
Și în încheiere, am să scriu locurile pe unde m-a însoțit în acești zece ani de serviciu loial
Macea, Sânmartin, Curtici, Șofronea, Arad, Sântana, Lipova, Cuvin, Vinga, Mailat, Pâncota, Șiria, Vladimirescu, Beliu, Bocsig, Apateu, Socodor, Nădlac, Pecica, Odvoș, Timișoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Mașloc, Oradea, Băile Felix, Salonta, Cluj, Deva, Hunedoara, Simeria, Orăștie, Alba Iulia, Abrud, Zlatna, Sibiu, Brașov, Moeciu, Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin, Săpânța, Moisei, Caransebeș, Băile Herculane, Orșova, Turnu Severin, Târgu Jiu, Cozia, Craiova,Cernica, Sinaia, Pitești, Curtea de Argeș, Târgoviște, Ploiești, Slănic Prahova, Câmpina, Peretu, Buzești, Constanța, Vatra Dornei, Suceva, mănăstirile din n Moldovei (nu toate), Matca, Tecuci, Tâmboiești, București, Novi Sad, Belgrad, Budapesta, Viena, Praga, Nurnberg, Mannheim, Varșovia, Cracovia, Auschwitz, Chișinău, Edineț, Istanbul, Cairo, Addis Ababa, Ghimbie
Bonus foto: la distanță de zece ani palatul Bohuș; prima imagine din februarie 2013 când încercam prima dată aparatul, iar a doua de ieri, când am trecut pe lângă clădire știind că o să fie de folos pentru acest colaj
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu