Am crezut că am făcut o descoperire. Sau măcar că am găsit ceva interesant, neobișnuit, atipic. E genul acela de lucru care pentru 90% din populație este irelevant, dar pentru pasionați înseamnă ceva mai mult.
E și genul acela de descoperire pe care o vezi mai târziu. Adică, te uiți la ea de 100 de ori și ești orb. Iar apoi, într-o bună zi, îți cad solzii de pe ochi și pricepi ceva ce înainte fusese ocultat de propria ta lipsă de viziune. E banal, dar în același timp, ascunde mai multe straturi de înțelegere.
Cine merge pe Calea Victoriei din București și ajunge în apropiere de Palatul Telefoanelor ar trebui să-și întoarcă privirea și să observe clădirea de pe celălalt colț. Un pălățel splendid cu turn în frunte ce a fost și este recunoscut sub numele de (Grand) Hotel Continental. Nu poți patrula de la un capăt la altul al bulevardului fără să-l zărești și să te minunezi cât de fain arată. Mai ales că de niște ani buni a fost și restaurat așa că strălucește în bătaia soarelui.
Dar dacă ai merge la Cluj? În Piața Unirii, centrul orașului. Poate ai vrea să mergi înspre Babeș-Bolyai, sau poate înspre grădina botanică. Te oprești la stop și înaintea ochilor apare iarăși un pălățel așezat în colț cu turn în frunte. N-are cum să nu te lase mintea în pace până nu faci conexiunea cu clădirea din București. Poate nu seamănă în detalii, dar în ansamblu e tras la indigo. Și ce să mai zici că se numește tot Hotel Continental! Halal coincidență!
O ultimă oprire. Te duci la Craiova. Că-i Târg de Crăciun sau nu, ajungi în Bănie. Și cum te pasionează istoria vrei să vezi cu ochii tăi Hotelul Minerva, o minunăție de clădire. Dar mai faci câțiva pași pentru că peste drum ce să vezi? Un pălățel așezat pe colț cu turn în frunte! Și chiar dacă nu e lacrimă, îți aduce bine aminte de cel din București și de cel din Cluj! Colac peste pupăză, toată lumea îl știe de hotel New York. Care-i legătura? Pe vremuri, cel din Cluj și numea la fel, hotel New York.
Dacă ai trage linie după acest periplu obositor, concluzia ar fi evidentă. Care ar fi șansele ca în trei orașe mari să existe trei hoteluri așezate central, de o formă asemănătoare și care să poarte același nume? Nu e neobișnuit să vezi clădiri de mari dimensiuni cu turlă-n frunte la intersecția drumurilor, cum e la Arad, Oradea sau Iași, dar chiar hotel, chiar turlă, chiar continentale? Sigur, toate au fost făcute șirag și cu intenție de către unul singur, nu-i așa?
Ce spune istoria? Primul apare hotelul din București ridicat în anul 1886 după planurile arhitecților Emil Ritter von Forster și I.I. Rosnoveanu, pe locul unui local similar ce a fost pus la pământ. Abia peste 9 ani, la Cluj este extinsă clădirea de pe colț care va devine hotelul New York, sub îndrumarea lui Lajos Pakey.
La mai puțin de un an distanță, în 1896 se încheie construcția hotelului craiovean. Dintr-o foarte sumară căutare nu am găsit numele arhitectului care a lucrat la proiect, cel mai probabil fiind român (dar nu putem fi siguri). Cert este numele clădirii: hotel Geblescu, după numele proprietarului.
Abia în 1924 clădirea intră sub o nouă administrație, a unui român stabilit în Statele Unite care a venit cu ideea schimbării numelui, începând tradiția hotelului New York, renovat după cele mai moderne standarde ale epocii. Fără să surprindă pe nimeni, odată cu instaurarea regimului comunist, numele prea occidental este schimbat, clădirea funcționând din 1948 sub numele de hotel București până la cutremurul din 1977 care i-a afectat structura de rezistență.
Ușor-ușor teoria se destramă și legătura dintre ele nu ține. Mai trebuie să ținem cont de un alt detaliu important. La data construcției hotelurilor, cele trei orașe nu se găseau în aceeași țară. Mai exact Clujul era găsit pe hartă drept Koloszvar, în inima Transilvaniei dualiste. De fapt, se susține că numele hotelului New York provine de la mult mai faimosul hotel din Budapesta deschis în 1894 și botezat după metropola nord-americană. Și care, dacă suntem sinceri, nu seamănă deloc cu niciunul din cele trei clădiri.
Dacă ați citit până aici poate ați făcut-o din simplă curiozitate istorică. Cred că se găsește o lecție și mai importantă care ține de felul în care învățăm și navigăm prin lumea înconjurătoare. La fel ca în cazul meu în care am tras linii între trei clădiri asemănătoare și între care neapărat trebuia să fie o legătură, tot așa putem cădea în aceeași capcană și în alte privințe.
Adevărul este că există 3 hoteluri în 3 orașe, suficient de asemănătoare pentru a stârni lanțul concluziilor. Stilul în care au fost proiectate ne îndeamnă să facem acest pas. La fel perioada în care au apărut și utilitatea lor publică. Dar nu există niciun plan coerent care să le lege. Cele din Craiova și Cluj n-au apărut pentru că exista unul la București. Pur și simplu au adoptat forma specifică vremii, fără să existe intenția unui lanț hotelier național. Legăturile țin mai mult de întâmplare și de realități ale anilor mai recenți.
Creierul nostru e setat să facă conexiuni, să explice lumea înconjurătoare, să găsească soluții pentru a putea performa. Și de asemenea trebuie să se păstreze în acord cu credințele sale pentru a nu intra în contradicție cu sine însuși. Adevărul e că nu toate lucruri sunt legate între ele și coincidențele pot fi pur și simplu născute din ceea ce credem noi, nu în ceea ce se întâmplă în realitate.
Concluzia îmi depășește cerculețul în care mă simt confortabil să mă exprim cu siguranță. Dar e un subiect important, mai ales acum când trăim în epoca evangheliei Tik-Tok, adică în care luăm de bun tot ceea ce ne apar pe ecrane fără să punem la îndoială. Câți dintre cei care împrăștie informații și păreri și-au luat atâta timp cât am făcut eu, să caut surse și să înțeleg cu adevărat problema palatelor? Și câți s-au apucat să tasteze încă înainte de a-și formula pe deplin gândurile în minte?
E bine să ne gândim și la asta atunci când navigăm pe căile necartografiate ale internetului...
Surse:
https://luxury.ro/12/istoria-de-cinci-stele-a-hotelului-continental/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hotelul_New_York_din_Cluj-Napoca
https://www.monumenteoltenia.ro/hotelul-new-york-craiova/
PS: Îmi cer iertare pentru calitatea fotografiilor, se pare că n-am prins cea mai bună vreme în drumețiile mele și nici n-am avut timp să aștept venirea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu