Să încheiem anul 2022 cu o ultimă știre falsă. Sau măcar cu un titlu înșelător. Deși, dintr-un anumit punct de vedere s-ar putea să fie corect (pentru unii).
Da, e adevăr în ce am scris. Zilele astea mi-am dat seama că am depășit această cifră simbolică de 1000 de cărți citite. Oau, se pare că dacă faci ceva în mod constant ajungi să depășești unele recorduri, inclusiv personale.
De ce par așa nesigur? Pentru că nu mi-am ținut evidența de la bun început. Și în al doilea rând nu sunt atât de narcisist încât să număr toate cărțile lecturate. Dar am avut o unealtă care până de curând a fost extrem de folositoare. E vorba de Goodreads. Între timp și-au făcut un update care nu-mi place. Dar asta e altă poveste.
Cred că am început să folosesc Goodreads-ul abia de prin 2012-2013, cam după ce am citit Mizerabilii. Și cam de pe atunci am început să citesc profesionist. Exagerez, desigur. Nu vreau să mă lansez în tangente, dar am început să citesc mai ordonat cam în urmă cu zece ani. Până atunci îmi plăcea să recitesc cărți, să scriu, să am o viață socială...
Deci, 1000... oau. Cum se simte asta? Cum mai poate să-ți susțină gâtul imensa-ți căpățână? Cum de nu se ridică părul de la numărul uluitor de neuroni născuți după atâtea pagini devorate? Simt că e un subiect care trebuie abordat cu un gram de satiră, așa că aveți răbdare cu mine.
Revenind la lucruri serioase, voiam să celebrez cumva această piatră de hotar. Nu în fiecare zi pățești așa ceva. Și nici intenționat. Adevărul e că nu-mi plac în mod neapărat sărbătoririle numerice, care de multe ori nu au o valoare atât de înaltă. Exact ca și cum ai spune că ai citit o mie de cărți.
Dincolo de cantitate, de număr de pagini, de greutatea cărților sau de spațiul ocupat într-o cameră, ce rămâne? Până la urmă asta e mai important. Nu faptul că ai pierdut zeci de ore din viață stricându-ți ochii pentru a bifa o ambiție fără temei.
Trăgând linia, e important de menționat că un astfel de record este inegal în sine. O mie de cărți poate însemna Muntele vrăjit sau Stăpânul Inelelor care au mii de pagini, dar poate însemna și o mică broșură despre istoria vrăjitoarelor sau despre legendele egiptenilor. Nu toate cărțile au aceeași valoare, același grad de angajament, aceeași solicitare mentală.
Simt că pierd controlul volanului gândurilor, așa că vreau să mă apropii de centrul postării. Aș putea bate câmpii multă vreme, dar asta nu va ajuta pe nimeni. Mai ales pe ceilalți care deja își propun să-mi calce pe urme.
Deci, o mie de cărți... au fost de folos? Probabil ar trebui să răspund da, doar din principiu, ca să nu pic prost. Aș putea spune că asupra vieții mele au avut un impact dramatic undeva în jur de 20 de cărți. Altele au fost folositoare pentru informațiile lor, teoretice sau practice. Altele au oferit ore de plăcere și eliberare prin intriga lor. Celelalte au fost glazura unui ditamai tort de fructe sălbatice.
La fel de bine ai putea trăi și fără să le citești. Sună eretic, dar e adevărat. Cititul nu te face mai deștept, mai bun, mai amabil. Uneori poate avea efectul invers. Dar în majoritatea cazurilor te ajută să te dezvolți. Poate fi lumina care să-ți arate ceea ce-ți lipsește sau îți poate oferi pur și simplu elementul lipsă. S-ar putea să ai multe cărți în cap, dar să nu știi (sau să nu vrei) să fii mai sociabil, mai temperat, deschis spre lucruri practice și lista continuă...
Uite, de fapt, scopul acestei postări este să încurajez lectura. Probabil nu multă lume va ajunge la o mie de cărți pentru că nu au avut atâta timp liber. Și nici nu trebuie. Căutați cărțile care vă plac, dar și cele care vă motivează. Cele care vă spun să vă opriți în loc și să vă ascultați inima. Să vă înțelegeți cine sunteți și cum puteți descoperi un rost în această viață.
Timpul fiecărui om este limitat, alegerile pe care le facem ne limitează și mai mult. Dacă nu poți citi după voia inimii, forțează-te să citești ceea ce știi că vrei. Îți va fi de folos. Peste zece ani ar trebui să vezi o schimbare. Asta nu înseamnă că trebuie să citești doar Biblia sau cine știe ce lucrări filozofice. Nu știi ce carte poate reprezenta scânteia care-ți va lumina sufletul. Pentru asta va trebui să o iei încet, carte după carte, până la acea întâlnire necesară și impresionantă.
Nu te grăbi să ajungi nici măcar la o sută de cărți. Răsfață-te cu fiecare în parte. Aici e de fapt bucuria lecturii...
sursa foto: https://unsplash.com/photos/Oaqk7qqNh_c
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu